“Legende urbane”, debutul în poezie al lui Vlad Tăușance, apărut la Editura Herg Benet în 2011, a fost nominalizat la Premiul Național Mihai Eminescu – Opera Prima 2012. Cei cinci poeți nominalizați, aflați la debut, au fost Andrei Dosa, Crista Bilciu, Matei Hutopila, Vlad Tăuşance şi George Nichita.
Despre “Legende urbane”, Răzvan Țupa scrie: “Când muzica anilor ’80 s-a dus, rămâne poezia lui Vlad Tăuşance “cuiul/ prezent ca o migrenă” şi “apoi/ să comandăm şampanie”. Între aceste limite se desfăşoară acţiunile poetice din “Legende urbane” cu dimineţile şi nopţile înţesate de nostalgii şi de o întreagă garderobă afectivă pret a porter. Diferitele moduri de destrămare interioară găsesc în vocea din acest volum o bază capabilă să le developeze. Şi developarea continuă până la imaginea recurentă a cuvintelor rupte, a scenelor fluide, a absenţelor care apar aici ca fondatoare ale identităţii poetice: “în noaptea asta e linişte/ şi nimeni nu mă priveşte în ochi/ şi nimeni nu smuceşte la dans/ şi nimeni nu îmi vede blugii/ şi nimeni nu ştie cum mă cheamă/ şi nimeni nu mă cheamă/ în noaptea asta sunt eu”.
Autorul se prezintă cititorilor astfel: “tăușance scrie. Cam ăsta este singurul lucru care se poate afirma fără dubii despre el. Poezie, teatru, briefuri, raționale, definiții, editoriale, comentarii, emailuri, jumătăți de scenarii, proză scurtă. Și altele. De acum 18 ani. De pe la 15 ani. A trăit și trăiește din asta. Restul e pe Google.”
Tăușance este unul dintre puținii autori care recunosc cu sinceritate că nu scriu pentru critici și premii, ci pentru public, iar creația sa, directă, actuală și percutantă, și-o autointitulează “poezie de uz comun”.
“această scară rulantă
nu duce nicăieri
nu urcă
şi nici
nu coboarămută doar din
loc în loc
femei din
ce în ce
mai frumoaseaceastă scară rulantă
prinde din când în când
picioare de copil
şi scuipă mai târziu
şosete albe
sandale rupte
aceste lucruri
se întâmplă
mai ales
noaptea”
