La editura Herg Benet, în Colecția de Filosofie, va apărea în luna noiembrie cartea “Existențialismul astăzi”, de Ștefan Bolea.
“Această carte îşi propune să acopere o lacună în spaţiul românesc cultural din mai multe puncte de vedere:
În primul rând, Heidegger şi Sartre au fost analizaţi în context strict fenomenologic, ceea ce le face un mare deserviciu, pentru că operele lor principale, Fiinţă şi timp (1927) şi Fiinţa şi neantul (1943) sunt adevărate manifeste existenţialiste, marcând trecerea de la fenomenologia husserliană la o fenomenologie existenţială. Cu toate că s-au început ediţii de opere complete Nietzsche (şase volume la editura Hestia, între 1998 şi 2005, ediţie întreruptă puţin înaintea postumelor, care sunt cheia filozofiei nietzscheene) şi Kierkegaard (deocamdată patru volume excepţionale la Humanitas, începând cu 2006), au apărut puţine studii în România dedicate acestor filozofi existenţiali importanţi şi nu au apărut studii de filozofie comparată, care să-i abordeze din prisma existenţialismului lor specific.
În al doilea rând, din pricina contextului filozofic naţional şi internaţional, care este tributar postmodernismului (vioara întâi în domenii diferite, de la sociologie la filozofia filmului, să zicem), filozofii, criticii şi teoreticienii culturii nu mai sunt sensibili la o cheie de lectură existenţială, care probabil ar lămuri mai bine hermeneutica multor opere de artă din perioada noastră. Nu există studii, care să iniţieze o comparaţie între Sartre, Heidegger şi Kierkegaard, pe de o parte şi Foucault, Baudrillard, Žižek, pe de alta. Lucrarea noastră deschide această direcţie de interpretare, pentru că existenţialismul a fost tratat din perspectiva teoriilor dominante în cultura noastră contemporană”, se arată în argumentul cărții Existențialismul astăzi.
Printre termenii filosofici analizați în toate aspectele lor și redefiniți în această lucrare se numără următoarele concepte: absurd, acțiune, afect, alegere, alienare, ambiguitate, conștiință, contingență, corp, Dasein, esență, existență, facticitate, ființă, libertate, nihilism, proiect, responsabilitate, situație, transcendență.
„Siguranţa intelectuală şi profesionalismul superlativ cu care cercetătorul îşi urmăreşte şi îşi atinge scopurile sînt admirabile. Din lăcomie culturală şi datorită talentului său de a face analogii, Ştefan Bolea lucrează interdisciplinar, trecînd firesc din filosofie în literatură, în artele vizuale, în film şi în pictură. Ştefan Bolea este un intelectual format. Un om pentru care cultura, cunoaşterea filosofică şi creaţia au sens: existenţial. El are nu numai cunoştinţe – întinse, fiind de fapt un tînăr ameninţat de-o boală veche, astăzi cvasidispărută: erudiţia –, ci şi întrebări, căutări şi atitudini intelectual-afective, acestea din urmă, argumentate.”, scrie Marta Petreu, pe coperta IV a cărții.
La rândul său, Andrei Marga afirmă: „Având exerciţiul scrisului, fiind el însuşi un publicist experimentat, Ştefan Bolea dă o teză redactată cu limpezime şi clarviziune.”
Despre scopul acestei lucrări filosofice. ne dă mai multe detalii chiar autorul ei, Ștefan Bolea:
„Obiectivul nostru general este de a explica şi de a reconstrui existenţialismul din prisma conceptelor sale (un obiectiv secundar fiind situarea şi regândirea existenţialismului din perspectivă postmodernă). Obiectivele specifice, prin care prin care ajungem la evidenţierea acestui scop, sunt:
– reconstituirea existenţialismului, prin definiţiile sale diverse, care trimit la multiplicitatea sa remarcabilă;
– analiza sartriană a precedenţei existenţei asupra esenţei şi devastatoarea replică heideggeriană;
– conflictul dintre umanismul existenţial de factură specială şi antiumanismul postmodern;
– raportul fenomenologic dintre angoasă şi alte noţiuni adiacente precum frica şi curajul (cu aplicaţii interdisciplinare în psihologie);
– abilitatea angoasei de a transcende simpla intenţionalitate a psihologiei şi de a funcţiona ca un afect ontologic şi relaţiile ei cu sfera religioasă;
– posibilitatea de funcţionare autenticităţii ca virtute personală prin excelenţă existenţialistă;
– relaţiile dintre fiinţa întru moarte şi existentul, care nu poate trăi cu adevărat, decât dacă îşi îmbrăţişează mortalitatea;
– observarea faptului că există anumite idei şi concepte existenţiale, care pot acţiona ca un corectiv al postmodernismului şi care îşi păstrează validitatea pentru filozofia contemporană”
De asemenea, afirmă autorul, „studiul de față este primul din spaţiul cultural românesc care efectuează o reconstrucţie a existenţialismului prin prisma conceptelor sale. Pentru a ilustra dezvoltarea filozofiei existenţiale, am ales trei concepte strâns legate între ele, care sunt înţelese mai bine dacă se presupune referinţa la celelalte două, pentru a rămâne fideli sentinţei heideggeriene a lui Jean Wahl („Prin angoasa în faţa morţii experimentăm autenticitatea în cel mai înalt grad”). Teza priveşte existenţialismul în integralitatea sa: pornind de la „para-filozofia” kierkegaardiană (în viziunea lui Alastair Hannay) din 1840-50, până la etapa existenţialistă a lui Jean-Paul Sartre, din 1940-50. Nu ne-am orientat exclusiv asupra unui singur palier al existenţialismului din cele trei principale (1. Kierkegaard – Nietzsche; 2. Jaspers – Heidegger; 3. Marcel – Sartre – Merleau-Ponty – Camus), pentru că, din nou, referinţa la unul din ele le îmbogăţeşte pe celelalte două. De exemplu, existenţialismul francez este greu de înţeles mai ales fără raportarea la Nietzsche şi Heidegger, fapt valabil şi pentru adversarul său conceptual, post-structuralismul. Fideli principiului expus în Argument, prin care am împărţit bibliografia secundară în perioada „caldă” (1940-70) şi în perioada „rece” (1990-2012) a existenţialismului, ne-am orientat în special asupra celei secunde, aducând la zi cercetarea românească cu cea internaţională.”
Volumul “Existențialismul astăzi” va fi lansat în cadrul târgului de carte Gaudeamus 2012, de la București.
Ștefan Bolea s-a născut la Baia Mare, în 1980. Trăiește la Cluj-Napoca. Studiile absolvite: Facultatea de Relaţii Internationale si Studii Europene in cadrul UBB – Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie si Filosofie in cadrul UBB – Cluj-Napoca, Masterat Facultatea de Relaţii Internationale si Studii Europene in cadrul UBB – Cluj-Napoca, Masterat de Studii Americane, Doctor în Filosofie Facultatea de Relaţii Internationale si Studii Europene in cadrul UBB – Cluj-Napoca. A publicat volumele: „Ontologia negaţiei. Eseu despre Nihilism” (Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2004), „Război civil” (Editura Vinea, 2005), „Noaptea instinctelor” (Editura Brumar, 2009), „Gothic” (Editura Herg Benet, 2011). Este redactor-șef al revistei EgoPHobia.
Cartea “Existențialismul astăzi”, de Ștefan Bolea, apare cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național.
Un fragment din carte poate fi citit aici: https://www.hergbenet.ro/stefan-bolea-existentialismul-astazi.html