Mă numesc Valeriu Mircea Popa. M-am născut în 4 octombrie 1947. Eu și fratele meu Sorin (un matematician de elită) suntem a patra generație de intelectuali din familie. O familie de prin Ardeal.
În viața de acum am fost (și poate încă mai sunt) golan, student, muzician (chitară clasică și instrumentul indian numit sitar), textier, fumător, afemeiat, băutor de vodcă, culturist, defectolog, logoped și psihoterapeut în școli speciale, practicant de karate, contrabandist, marochiner, poet, îngrijitor de bătrâni într-un Altenheim din Germania, tată, creștin gnostic, lector universitar, doctor în psihologia artei, tâmplar, designer de bijuterii, gravor, bijutier.
De o vreme încoace am impresia că sunt un nimeni.
Nu vreau să știu ce am fost în viețile anterioare.
