La început s-a simţit atrasă de eseistică, după care a început să scrie poezie, proză scurtă, şi, simţindu-se tot mai ahtiată după scris, textele i-au luat proporţii. Petrecând o mare parte din copilărie la „bunica de peste râpă”, s-a ataşat de lumea simplă şi de detalii, unde se şuieră prin păduri, se culeg muguri de salcie pentru capre, se înoată prin toate râpele şi se prepară delicioasele „poale-în-brâu”, care – împreună cu o sticlă de apă abia scoasă din fântână – sunt îndesate într-o traistă şi duse muncitorilor din „Luncă”.
[separator top_space=”20px” bottom_space=”10px][/separator]